Uncategorized

Despre familia tradițională, homosexualitate și standarde duble sau cum să încălcăm drepturi fundamentale ale omului printr-un referendum scump, din banii căruia se puteau renova niște școli

Știu, titlul e prea lung, dar csf. Și cred că și articolul va fi în concordanță.

În primul rând încep prin a-mi asuma public pierderea de cititori și hate-ul pe care o să-l încasez și la care probabil n-o să răspund.

jordan-mcdonald-766295-unsplash.jpg

Acum… Provin dintr-o familie tradițională (ușor disfuncțională, că aia e) și sunt heterosexulă (deși trebuie să recunosc că mai întorc capul pe stradă după domnișoare, că de, ce-i frumos e frumos – v-ați făcut deja filme, este?). Cu toate aseta nu mă interesează câtuși de puțin orientările sexuale ale altora. Mă, da’ deloc! Cunosc oameni cu altă orientare sexuală decât cea „normală” și jur, pe cuvânt de onoare, că nu au nici 3 capete, nici 4 mâini, nici coarne, nici bube (în afară poate de niște urme de la coșui și acnee din perioada pubertății, că nu toată lumea a fost la fel de norocoasă ca mine, să fie ocolită de acest chin). Sunt oameni ca noi toți, atâta doar că își împart patul cu persoane de același sex. Care-i șmecheria? De ce m-ar privi pe mine ce fac ei în intimitatea lor, cat și cum se pupă, cum și-o trag și cine în brațele cui adoarme după? Trebuie să recunosc. Nu mi se pare deloc scârbos, înjositor, rușinos, anormal sau cum mai vreți atunci când îi văd că se pupă. Și nu mi-aș proteja nici potențialul copil de a fi expus la afișări publice (decente) ale iubirii unor oameni. De ce? Este foarte simplu. În primul rând pentru că iubirea este un lucru minunat, pe care cu toții ar trebui să avem dreptul să îl trăim. Și în al doilea rând pentru că nu mi-e teamă că „se ia”. În cel mai rău caz va vrea să experimenteze, asta dacă nu cumva s-a născut deja homosexual sau cu alt tip de orientare sexuală (că așa funcionează treaba asta, nu „se învață”). Eu nici nu l-aș judeca dacă ar veni într-o zi la mine și ar ieși din dulap cu o treabă din asta. L-aș iubi așa cum l-aș fi iubit și până în momentul ăla.

A propos de asta. Numărul homosexualilor nu crește pentru că se expun din ce în ce mai mulți, nu e un trend și nu e nici o chestie nou apărută. Homosexualitatea există pe fața pământului de când au apărut primele forme de viață cu organe reproductive la indivizi diferiți. Ceea ce are sens, pentru că toate viețuitoarele de pe Pământ au evoluat din alte viețuitoare, care, la rândul lor, au evoluat din altele și tot așa, pentru că la început formele de viață erau hermafrodite. Ei, pe parcurs s-au produs niște schimbări, niște modificări, niște chestii, iar câte unii au rămas cu această „amintire” arhaică, instinct, ceea ce le-a produs un soi de „confuzie” în sistemul nervos și hormonal. În altă ordine de idei, creierele lor funcționează diferit la capitolul ăsta. Deci nu e o alegere. Și ca să vezi chestie funny, homosexualitatea există și la animale, nu numai la oameni (până și la delfini). Ăsta e un adevăr pe care fiecare e liber să îl accepte sau nu. Nu e un subiect care să poată fi abordat pro sau contra. Faptul că nu ești de acord cu asta sau nu accepți nu schimbă cu absolut nimic cursul natural, firesc și spontan al lucrurilor. Adică dacă interzici prin lege căsătoria intre persoane de același sex (lucru care oricum nu există în România), asta nu înseamnă că se curăță România de gay…

Cine a interzis homosexuallitatea și a catalogat-o ca fiind nefirească? Omul evului mediu. Dar să ne amintim că, în evul mediu, oamenii nu se spălau, credeau că Pământul e plat și fugăreau cu furcile „vrăjitoarele”.

A! cu faptul că este în contradicție cu instinctul de perpetuare a speciei sunt de acord. Dar mai sunt și alții care o pot perpetua liniștiți (și câte unii, dacă mă întrebați pe mine, ar trebui să nu aibă dreptul ăsta, că tot așa se perpetuează și prostia).

Ce vreau să mai spun e că e foarte amuzant cum majoritatea înțelege prin homosexuali un cuplu de doi bărbați sau, mai popular, „doi bărbați care se ard în poponeț” (ca să citez niște izvoare nesecate de înțelepciune). Știți că există și cupluri de femei, nu? Dar staaai, ele nu ne scârbesc, nu, ele sunt sexy și senzuale. Și uite cum face industria plornografică bani pe spinarea dereglaților și fanteziilor lor. Aoleu! Stai! Cine e dereglat? Mă faci dereglat? Ha! Am râs puțin în mine. Două femei sunt senzuale împreună și până la urmă doar ne uităm, nu? Sau și mai bine cine nu s-a gândit măcat o dată cum ar fi un ménagè à tois cu două femei? Cine spune că nu s-a gândit, mănâncă căcat. Mult. Ce-i cu standardele astea duble?

Cine puii mei ești tu, popor român analfabet funcțional și asistat social, să decizi pentru mine, cu cine am eu voie să mă iubesc și să-mi împart rate la bancă? O, dar stai! Codul civil îmi spune deja cu cine pot să ma iubesc oficial și legal, cu acte. De ce îți trebuie ție, popor român, interzicerea parteneriatului civil între persoane de același sex, cînd el oricum nu există? Ți-e frică să nu îți adopte homosexualii copiii din orfelinate și centre de plasament, copii de care oricum nu se ocupă nimeni și de care nu-i pasă nimănui? Vești proaste, copiii pot fi adoptați și de persoane necăsătorite, care, printre altele, pot fi și gay, asta ca să știi.

Legat de asta, e mai bine ca acei copii să rămână fără mame și fără tați, într-un sistem de stat bolnav și lacunar, mulți și cu insuficiențe, nu? Mai bine învață ce e dezamăgirea, lipsa de iubire și de direcție, legea junglei și lipsa de încredere, nu? Mai bine stau ei frumușel câte 3-4 în cameră, mai bine rămân neînțeleșă, nealinați, neiubiți, ne, ne, ne…, nu? Mai bine se spânzură de țevile de gaze când nu se uită îngrijitorii (true story), pentru că sunt victime ale abuzurilor de toate felurile și nțiile posibile, iar toată lumea închide ochii, pe principiul consacrat „las-o, mă, că merge-așa”, nu? Decât să învețe ce e aia iubire necondiționată, toleranță, încurajare, suport etc. de la niște gay infecți, mai bine încasează bătaie, violuri și multe altele prin centrele de plasament, nu? O să spuneți, „dar, Roxana, un copil are nevoie de o mamă șii de un tată, un model feminin și unul masculin, iar un cuplu de gay nu poate oferi asta”. O, dar cât de mulți copii au mamă și tată și sunt supuși la tot felul de atrocități, cum ar fi violență, abuzuri fizice, emoționale, psihice și de alte feluri, sunt exploatați, trimiși la cerșit sau la muncă sau fac foamea uitându-se la cum o bate tati pe mami că nu-i dă banii de salariu să se ducă să-i bea la cârciumă? Dar au model feminin și model masculin. Halal! Decât să îi adopte un cuplu de gay (pentru că, aparent cumva, aceștia reușeșc să îi transforme și pe copii în gay… aș vrea să citesc și eu niște studii care atestă treaba asta… mai recente dacă se poate), mai bine îi lăsăm să se piardă prin cenntrele de plasament că acolo au și mamă, au și tată, au și model feminin și model masculin… Pe bune? Țara arte și baba de piaptănă.

Reclame

Un gând despre „Despre familia tradițională, homosexualitate și standarde duble sau cum să încălcăm drepturi fundamentale ale omului printr-un referendum scump, din banii căruia se puteau renova niște școli

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s